DEVIANTA SCOLARA PDF

In scoala un act de indisciplina are loc cand conduita unui elev ii impiedica pe ceilalti sa participle la procesul de invatare sau perturba activitatea de predare a profesorului. Indisciplina este un fenomen destul de complex. Devianta scolara are insa o arie mai larga deoarece include si conduitele care nu afecteaza propiu-zis nici predarea profesorului, nici cali tatea invatarii realizate de ceilalti elevi, ci doar exclude evazionismul de la anumite oportunitati de invatare. Astfel, fuga de la scoala, absenteismul sau pur si simplu reverie nu pot fi considerate acte de indisciplina, dar sunt forme de devianta scolara. In categoria tulburarilor de comportament se includ manifestarile nerosomatice, caracteriale, psihopatice si psihotice. Dificultatile emotionale si comportamentale ale copilului inadaptat nu pot fi remediate, fara un ajutor calificat, de catre parinti sau ceilalti adulti semnificativi din viata acestuia.

Author:Shaktizahn Datilar
Country:Singapore
Language:English (Spanish)
Genre:History
Published (Last):2 March 2009
Pages:86
PDF File Size:2.94 Mb
ePub File Size:3.16 Mb
ISBN:252-4-46206-330-6
Downloads:15180
Price:Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader:Akilkree



Comportamentul deviant poate fi manifestat sau ascuns, se poate desfasura in anumite limite tolerabile sau, dimpotriva, poate depasi aceste limite de toleranta. El poate fi acceptat de membrii grupurilor, in cazul in care nu pune in pericol exitenta acestuia sau respins si sanctionat, daca atenteaza la bunul mers al vietii si activitatii grupului, cunoaste grade si forme diferite de manifestare de la cele tolerabile, pana la cele infractionale, delictuale, criminale A.

Comportamentul deviant ca forma a dezadaptarii sociale cunoaste diferite forme de manifestare: infractiunile si delictele, consumul de droguri, deviantele religioase, bolile mentale etc.

Devianta este diferita de delicventa in sensul ca anormalitatea sa nu se asociaza in mod obligatoriu cu o incalcare a regulilor civile sau penale ale societatii. Fichter face o distinctie intre devianta pozitiva, prin care individul se abate de la stereotipurile conformitatii si adopta creativ norme si valori superioare si devianta negativa,care se caracterizeaza prin incalcarea si refuzarea indicatiilor normelor medii.

Devianta ,,pozitiva: echivalenta cu schimbarea sociala , manifestata atunci cand aceste actiuni pun sub semnul intrebarii fundamentele ordinii sociale stabilite, permitand afirmarea a noi tendinte de organizare sociala, postularea unor aspecte normative cu caracter alternativ.

Ex: Medicii specialisti cu vechime mare in munca si cu un nivel redus de toleranta sociala au tendinta sa califice drept deviante comportamentele rezidentilor care le ignora autoritatea. Devianta pozitiva se bazeaza pe observatia ca in fiecare comunitate exista unii indivizi, ale caror comportamente mai, putin frecvente si strategii de a le permite acestora sa gaseasca solutii la probleme, mai bine decat colegii lor, in timp ce au acces la aceleasi surse si se confrunta cu provocari similare sau chiar mai rau.

Si ca o concluzie, se poate spune ca devianta nu are numai nu character distructiv, ci si unul constructive, contribuind la innoirea structurilor societatii si la afirmarea si intarirea valorilor sociale fundamentale. Devianta este o categorie larg utilizata in psihologie si sociologie, desemnand in sensul cel mai general indepartarea sau abaterea individului de la normele si valorile sociale. Caracteristicile fenomenului de devianta sociala: relativitatea normelor, antreneaza prin relativitatea criteriilor, distinctia dintre drept si nedrept, deci o relativitate a deviantelor.

In acest sens, pentru a nu crea confuzie, trebuie facute unele distinctii: - un act va fi condamnat daca are loc intr-o anumita situatie si nu va fi condamnat in alte imprejurari - un act va fi sau nu deviant in functie de statutul sau rolul social al autorului - devianta va depinde de contexul normativ in care apare Relativismul normelor si valorilor depinde de fiecare societate. Categorii de devianta: M. Cussen face o lista aproximativa in acest domeniu impartita in sapte categorii: a.

Infractiunea si delictele cuprinzand: omorurile, furtul, violul, delicventa juvenila b. Sinuciderea c. Consumul de droguri cu implicatiile dezorganizate de factura psiho-sociala d.

Deviantele religioase care prin atitudini fanatice antreneaza unele secte religioase, erezii, vrajitorii. Bolile mentale au fost si ele analizate din punctul de vedere al abaterii de la normele sociale g. Extremismul politic. Oamenii se gandesc la alti oameni si ii judeca tot timpul. Gandurile si judecatile noastre despre ceilalti sunt mai mult decat pur si simplu un mod de a ne omori timpul.

Uneori gandirea este automata si neintentionala, iar alteori se afla in subcontrolul nostru constient. Desi este evident faptul ca diferite culturi practica obiceiuri sociale diferite acestea sunt considerate irelevante pentru alte societati cu culturi diferite.

Devianta este in orice societate un indicator al normalitatii sociale. Oamenii nefiind identici este inevitabili sa incalce anumite reguli. Chiar daca devianta are un rol nefast in viata unei societati, indeplineste si o serie de functii sociale fiind indispensabile unei societati. Devianta este un fenomen social de o mare complexitate care este in prezent in orice comunitate umana, indeplinind o serie de functii sociale dar provocand si o serie de disfunctionalitati la nivelul comunitatilor respective.

Scoala este o instanta socializatoare de prim ordin o forma de organizare care ii familiarizeaza pe indivizi cu exigentele integrarii sociale si formele ei particulare. Normele de convietuire sociala reglementeaza si ierarhizeza valoric comportamentele oamenilor, invitandu-i sa respecte si prescriindu-le anumite modele. Ca rezultat al socializarii si educatiei individul tinde sa le considere binevenite, necesare, benefice pentru viata sau sa le conteste.

Un act deviant pune sub semnul intrebarii regulile traditiei si obliga colectivitatea sa isi modernizeze principiile de organizare. Integrarea sociala a copiilor care au un comportament deviant se poate realize printr-o serie de discutii repetate privind mediul sau familial, anturajului in care-si petrece majoritatea timpului, nemultumirile si lispsurile pe care acesta le are.

Este necesar sa se afle cauzele care au dus la acest comportament. Relatia cu parintii trebuie sa sufere si ea modificari, in sensul apropierii si construirii unui climat familial cat mai propice.

Cadrele didactice au si ele un rol deosebit de important in integrarea acestor elevi. Incurajarile si laudele privind faptele bune si imbunatatirea relatiilor acestuia nu trebuie sa lipseasca. Antrenarea elevului in tot felul de activitati artistice, sportive, care sa-l puna in valoare, il pot determina pe acesta sa se schimbe. Enumerati argumentele in favoarea sprijinirii acestora prin masuri educative. Prevenirea si interventia in cazul deviantei scolare ca demers specific, integrat in strategia de diminuare a infractionalitatii la scara societatii tebuie sa realizeze doua obiective: -pe de o parte eliminarea, diminuarea cauzelor si conditiilor ce genereaza conduite deviante iar pe de alta parte recuperarea morala si sociala a elevilor.

In functie de momentul desfasurarii actiunilor de prevenire si interventie preventia primara este cea care se adreseaza direct cauzelor generatoare, impiedicand aparitia tulburarilor de comportament. Obiectivul preventiei primare este sa reduca sursele stresului exercitat asupra individului asupra mediului social si fizic concomitent cu dezvoltarea capacitatii sale de a rezolva probleme si a face fata stresului.

Preventia primara presupune masuri de politica sociala si economica in vederea combaterii saraciei, diminuarii somajului si a inflatiei, masuri de protectie a familiei si a copilului. Politicile sociale in domeniul familiei sunt politici ameliorative, care urmaresc imbunatatirea conditiilor de viata ale familiilior, politici de remediu, care urmaresc educarea vietii de familie prin programe de consiliere, terapie de familie. Aceste politici de remediu se poate face in institutii publice sau private, obiectivele urmarite sunt: - educarea parintilor in probleme fundamentale legate de viata de familie si de ingrijirea si educarea copiilor, - animarea comunicarii intre familii si stimularea unor demersuri comune de catre grupuri de parinti cu probleme sau trebuinte asemanatoare.

Politicile substitionale incearca sa rezolve problemele determinate de cresterea participarii femeilor la activitatiile extrafamiliale. Un exemplu de interventie o constituie utilizarea familiei de sprijin alcatuita din parinti voluntari, neprofesionisti, parintii de sprijin au urmat un program de formare inainte de a deveni parinti voluntari. Modelul parental pozitiv oferit de familia de sprijin face posibila identificarea afectiva si sustinerea reciproca a celor doua familii.

Preventia secundara include toate masurile luate de autoritatiile scolare si guvernamentale petru diminuarea disfunctionalitatilor existente in cadrul sistemului educativ, sa sporeasca eficienta actului educationalst sa mareasca gradul de adaptare al educatiei scolare la mutatiile ce s-au produs in viata societatii. Preventia tertiara nu se realizeaza numai de catre cadrul didactic sau parinti ci mai ales de un cadru specializat ce coopereaza cu acestia in diferite faze ale actiunii.

Acesta este psihologul scolar care il ajuta pe individ sa isi invinga propriul comportament, invatandu-l fie sa isi modifice propriul comportament, fie sa perceapa in mod diferit circumstantele in care el se manifesta si sa actioneze astfel asupra sa. De asemenea parintii trebuie consiliati si sa colaboreze cu scoala respectiva cu profesorii si consilierul scolar.

Scopul colaborarii este de a invata pe parinti cum sa observe comportamentul copilului cum sa administreze recompnsele si pedepsele intr-un mod eficient. Membrii personalului scolii implicati in program comunica sistemstic cu parintii, prin telefon si vizite la domiciliu iar parintii sunt stimulati sa participe la module educative structurate, la activitatiile organizate de comitetul de parinti, la atelierul de lucru al parintilor pe diverse teme.

Diminuarea deviantei scolare este o rezultanta a procesului continu de democratizare a educatiei in care sansele egale pentru toti de acces la educatie trebuie dublate de egalizarea sanselor de succes: privilegierea componentei formative a educatiei scolare poate fi calea de urmat in acest scop.

Paleta acestor tulburari este larga, ea cuprinzand atat tulburari comportamentale mai putin grave sub raport juridic, dar suparatoare, de tipul: minciuna, inconsecventa comportamentala, violenta verbala, copiat la ore, fumat ostentativ, bruscarea fetelor de catre baieti, refuzul de a saluta, atitudini neconformiste, cat si abateri grave de la normele morale si de la legislatia penala cum ar fi: furtul, vagabondajul, acte de spargere si talharie, consum curent de alcool, droguri, prostitutie, etc.

Profesorii se confrunta de obicei cu tulburari de conduita mai usoare, dar in ultimul timp sunt destul de raspandite si abaterile severe de comduita care cert imp si efort pentru a fi eradicate.

Stilul educational este o sinteza de calitati, capacitati si competente educationale manifestate in modalitati de organizare-proiectare-desfasurare si evaluare a activitatilor instructiv-educative. Paleta stilurilor educationale este variata: - stilul didactic generalizat clasic sau modern , specific profesorilor cu comportament didactic asemanator - stil didactic individual -specific unui cadru didactic - stil didactic autoritar-rece, distant si dominant care creeaza tensiuni intre professor si elev - stil didactic democratic-cooperant, empatic, afectiv, apropiat de elevi, centrat pe dialog, pe initiativa elevilor, pe comunicare si dezbatere.

Stilurile educationale: autoritar si laissez-faire in care profesorii sunt dominanti, agresivi, aroganti, lipsiti de obiectivitate si onestitate de autoritate morala si profesionala sunt privite de elevi cu antipatie si cu dispret. Aceste stiluri genereaza conflicte, atat intre profesori si elevi cat si intre profesori si parinti. Un profesor care nu stapaneste bine tematica lectiei nu poate avea pretentia ca elevii sa fie constiinciosi, dar s-a demonstrat ca tocmai acesti profesori sunt mai exigenti in evaluare, fapt care-i nemultumeste atat pe elevi cat si pe parinti, etalonul acestora fiind mediocritatea.

De asemenea profesorul care este foarte bine pregatit dar este rece, distant si arogant si nu este interesat de sufletul elevilor pe langa faptul ca nu este agreat de elevi le creaza elevilor repulsie fata de materia pe care o predau sau chiar fata de intreaga activitate scolara.

O notare subiectiva il determina pe elev sa nu mai invete cu placere la o anumita materie. Elevul care se simte nedreptatit in urma unei evaluari fie va face orice pentru a obtine o nota mare fara sa invete, va copia , fie va lipsi de la ore motivand ca nu este pregatit, fie va minti. Alte greseli didactice se traduc prin maltratarea verbala a elevilor, supradimensionarea temelor pentru acasa, incoerenta cerintelor, toate reprezentand cause ale inadaptarii scolare.

Copilul se adapteaza usor la viata de scolar in conditiile in care profesorul il intelege ii acorda incredere si nu-l suprasolicita. Fenomenul de inadaptare scolara trebuie sa fie analizat atat din perspectiva disciplinara psihologica si sociologica, dar si interdisciplinara-psihosociologica. Inadaptarea comportamentala a unor elevi vizeaza, in principal, tulburari de relationare a elevilor in cauza cu parintii, profesorii, colegii, si incalcarea regulilor colectivitatii scolare si extrascolare.

Orice conduita de devianta scolara presupune implicit o forma de inadaptare. Este foarte dificil de stabilit o diferenta specifica intre cei doi termeni. Adaptarea scolara presupune existenta unei compatibilitati intre cerintele scolare si posibilitatile subiective ale elevului de a indeplini aceste cerinte. Inadaptarea scolara este contrara adaptarii si are loc atunci cind exista un dezechilibru intre cerintele scolare si posibilitatile elevului, cauzele apartinind fie elevului, fie scolii.

Devianta scolara este rezultatul inadaptarii scolare dar exista si exceptii cind elevul este adaptat din punct de vedere scolar dar are un comportament deviant. Un copil inadaptat este cel al carui comportament il impiedica sa beneficieze de experientele educationale si sociale pe care scoala si familia le ofera. In categoria tulburarilor de conduita sint incluse: - minciuna, furtul, fuga de la scoala, instabilitatea psihomotorie, agresivitatea.

Cauzele inadaptarii scolare pot fi: - imaturitatea scolara sau inteligenta scolara de limita incetinire a dezvoltarii personalitatii, personalitatea se dezvolta lent dar armonic - personalitatea dizarmonica-dezvoltarea inegala a diferitelor sectoare a personalitatii: inteligenta, afectivitatea, conduita, ceea ce determina ingreunarea integrarii in grupul scolar.

Ei pot ajunge pana la absenteism si abandon al scolii care sint forme specifice ale deviantei scolare. Grupul scolar are un rol deosebit de important in socializarea copilului.

Trasaturile de personalitate se formeaza si solidifica in procesul de socializare. Cu cat modelele de conduita, valorile si idealurile scolare sint mai stimulative cu atat au efecte pozitive asupra comportamentului elevilor. Conflictualitatea familiala, carentarea materiala, afectiva sau educationala in cazul copilului neglijat , educatia inadecvata caracteristicilor psihologice ale copilului-permisivitatea excesiva sau autoritarismul sever, sint factori de risc in aparitia tulburarilor de comportament.

In functie de precocitatea si calitatea interventiilor sau, dimpotriva, de atitudinile de tolerare sau indiferenta, tulburarile de comportament se pot remite sau stabiliza la nivelul personalitatii sub forma unor psihopatii dobandite cu sau fara orientare antisociala. Reactiile deviante la solicitarile mediului cauzate de tulburari afectiv-atitudinale pot reprezenta simptome ale unei conduite predelicvente. Masurile de interventie ce se impun pentru eliminarea diminuarea , manifestarilor deviante ale elevului S.

Activitatile de grup si cele individuale au o mare importanta in reabilitarea si dezvoltarea elevului. Activitatile educative , de grup, organizate pe categoria sa de varsta cu teme despre drepturi si indatoriri cetatenesti, intalniri cu tineri care au avut aceeasi experienta de incalcare a legii si au reusit sa se reintegreze social, participarea in cadrul comunitatii la activitati voluntare.

La fiecare activitate se va insista pe explicarea drepturilor si atributiilor, pe exersarea muncii in echipa. Activitatile educative individuale se realizeaza in cadrul sedintelor de consiliere, se analizeaza atitudinea elevului in cadrul activitatilor de grup, identificarea punctelor positive si negative de comun acord , stabilirea unor noi obiective pe perioada imediat urmatoare.

Copilul va fi incurajat sa comunice, sa-si spuna nemultumirile si sa ceara sfaturi. Psihologul scolar sau consilierul scolar pe baza informatiilor obtinute de la personalul didactic, intocmeste un program de interventie in cadrul caruia si personalul didactic va avea un rol bine definit.

Planul de actiune intocmit pe baza informatilor nu va urmari modificarea comportamentului nedorit ci inlocuirea sa cu altul prin aplicarea metodelor de invatare.

Conform teoriei conditionarii operante si a invatarii sociale comportamentul elevului se poate modifica pe masura ce acesta va fi pus in contact cu un comportament model pus la dispozitia elevului si poate duce la rezultate scontate atunci cand modelul propus este relevant pentru elevul deviant, il percepe ca fiind util, valoros pentru el, dar fara motivarea si implicarea elevului in acest program de modelare, sansele sunt minime.

Nu numai elevii cu comportament deviant trebuie implicati in programul de interventie, pentru diminuarea manifestarilor ci si colegii lor care suporta cu sau fara voia lor consecintele acestor manifestari. Implicarea membrilor unui grup in rezolvarea unor probleme de comportament care pot afecta functionalitatea grupului de elevi se bazeaza pe metoda utilizarii grupului de consiliere psihopedagogica.

Fiind o consiliere in grup menita sa provoace modificari ale cognitiilor si atitudinilor membrilor grupurilor, se desfasoara in grupuri organizate incluzand activitati realizate sub indrumarea consilierului.

La indemana tuturor profesorilor exista metode si tehnici relative simple de investigare, incepand cu obsevatia sistematica si analiza documentelor si terminand cu studiul de caz. Scopul urmarit este acela de a analiza individul cu problemele lui, diferite evenimente si situatii critice, anumite fapte sau decizii, supunand analizei diferitele informatii obtinute. In contextul situational in care acesta s-a petrecut se construiesc variante, ipoteze explicative, cadrul didactic ajunge sa sintetizeze datele relevante.

BERNOULLI ARS CONJECTANDI PDF

devianta scolara

Comportamentul deviant poate fi manifestat sau ascuns, se poate desfasura in anumite limite tolerabile sau, dimpotriva, poate depasi aceste limite de toleranta. El poate fi acceptat de membrii grupurilor, in cazul in care nu pune in pericol exitenta acestuia sau respins si sanctionat, daca atenteaza la bunul mers al vietii si activitatii grupului, cunoaste grade si forme diferite de manifestare de la cele tolerabile, pana la cele infractionale, delictuale, criminale A. Comportamentul deviant ca forma a dezadaptarii sociale cunoaste diferite forme de manifestare: infractiunile si delictele, consumul de droguri, deviantele religioase, bolile mentale etc. Devianta este diferita de delicventa in sensul ca anormalitatea sa nu se asociaza in mod obligatoriu cu o incalcare a regulilor civile sau penale ale societatii. Fichter face o distinctie intre devianta pozitiva, prin care individul se abate de la stereotipurile conformitatii si adopta creativ norme si valori superioare si devianta negativa,care se caracterizeaza prin incalcarea si refuzarea indicatiilor normelor medii.

COMO CONSTRUIR UN RADIER PDF

Meniu principal

Extras din referat Cum descarc? Intre notiunea de comportament deviant si cea de devianta scolara exista o relatie de tipul gen - specie, o incursiune in problematica deviantei se dovedeste, pentru demersul nostru un pas absolut necesar si in acelasi timp profitabil. In , sociologii americani T. Sellin si R. Merton preocupati de definirea obiectului de studiu al sociocriminogenezei au formulat pentru prima data urmatoarele definitii ale comportamentului deviant: - T. Sellin a definit devianta ca fiind ansamblul comportamentelor indreptate impotriva normelor de conduita sau a ordinii institutionale. Merton a desemnat prin comportament deviant, o reactie normala a oamenilor normali plasati in conditii anormale.

DATA MINING FOR BUSINESS INTELLIGENCE SHMUELI PDF

Devianta Scolara

Aspecte ale identitatii si anxietatii in adolescenta Din Articole Generalitati Pe masura ce realizarile tehnologice instaleaza din ce in ce mai mult timp intre perioada scolara si accesul final al tanarului la profesiunea specializata, stadiul adolescentei devine o perioada mult mai constienta, aproape un mod de viata intre copilarie si perioada adulta. Adolescentii sunt peocupati de modul in care apar ei in ochii celorlalti si il compara cu felul in care ei se simt, gandindu-se la modul in care ar putea sa lege rolurile si deprinderile cultivate in copilarie cu prototipurile ideale actuale. In cautarea unei continuitati care trebuie sa includa acum maturizarea sexuala, unii adolescenti trebuie sa se confrunte din nou cu criza din anii anteriori inainte de a instala idoli durabili si idealuri drept gardieni ai unei identitati finale. Pentru integrarea identitatii, ei au nevoie de un moratoriu. Criterii de identitate MARCIA identifica cinci criterii psihosociale sau statusuri ale perioadei de identitate ale eu-lui versus confuzia De obicei, diagnosticata in copilarie, conditia continua sa se manifeste si in timpul adolescentei. Multi dintre parintii copiilor care sufera de ADHD au constatat inrautatirea comportamentului copiilor lor in timpul pubertatii.

CRNICAS DE LA ULTRAMODERNIDAD PDF

DEVIANTA SCOLARA

.

Related Articles